În psihiatrie şi psihologie este definită ca o întrerupere de scurtă durată, tranzitorie, a stării de conştienţă. Dar se acceptă şi semnificaţia de lipsă de atenţie momentană, distracţie, lipsă de interes.
Ca manifestare, absenţa apare de multe ori ca efect al dezinteresului a ceea ce se întâmplă în jur, ca o consecinţă a stresului, fiind vizibilă o rupere a contactului cu realitatea.
Mai precis, se observă un moment în care persoana îşi întrerupe activitatea, are o postură imobilă, nu răspunde la stimuli verbali, uneori are şi o privire goală.