Este o dermatoză, o afecţiune a pielii produsă prin astuparea porilor datorită creşterii secreţiei de sebum. Se recunoaşte prin aspectul caracteristic: piele cu pete roşii, puncte negre (comedoane) şi coşuri cu colecţie purulentă (pustule).
Sebumul şi celulele moarte ale pielii favorizează infecţia cu bacterii care se infiltrează în piele, inflamează foliculii pilosebacei şi determină apariţia punctelor negre şi a coşurilor. Principalele forme sunt:
Acneea nou-născutului (neonatală) afectează faţa bebeluşului, dar mai ades obrajii, nasul şi fruntea. Durează câteva luni după naştere şi este preferabil să fie tratată simplu, prin măsuri de igienă locală.
Acneea juvenilă este prezentă la aproximativ 80% dintre adolesceţi. În majoritatea cazurilor, se vindecă spre vârsta de 20 de ani, fără a lăsa urme. În principal, apare datorită unor dereglări ale sistemului endocrin – hormonii androgeni şi estrogeni determină creşterea secreţiei de sebum. Combinată cu o igienă deficitară şi expunerea mai intensă la factori favorizanţi (praf, taste de calculator necurăţate periodic, transpiraţie) poate duce la apariţia şi persistenţa zonelor cu acnee.
Acneea rozacee apare în special la femei, între 40 şi 50 ani. Afectează predominant pomeţii şi nasul ca o roşeaţă difuză, pe care se suprapun cuperoza, aspect de eczemă şi pustule (coşuri cu colecţie purulentă).
Există şi forme particulare de acnee:
In funcţie de zonă, acneea frunţii, acneea cheloidă (zona cefei, cu cicatrici importante), acne conglobată (în care se pot observa atât comedoane şi pustule, cât şi abcese, supuraţii);
Acneea medicamentoasă poate apărea ca urmare a tratamentului cu anumite medicamente: corticosteroizi, imunodepresive antituberculoase şi imunodepresoare, sau tratamente cu anticoncepţionale cu conţinut de derivaţi din hormoni androgeni (care stimulează secreţia de sebum).
Acneea se poate dezvolta şi după folosirea unor preparate cosmetice, expunere la substanţe chimice industriale, dioxină (este cazul fostului preşedinte al Ucrainei, despre care se spune că ar fi fost otrăvit cu dioxină, în anul 2004).
Tratamentul acneei: în general se alege o schemă de tratament adecvat stadiului, întinderii şi severităţii afecţiunii. Chiar dacă suferă de o formă uşoară, prima vizită a unei persoane cu acnee trebuie sa fie făcută la medicul dermatolog, abia apoi la o cosmeticiană, dar care sa fie recunoscută şi certificată de isntituţiile abilitate.
Formele moderate sau complicate sunt de competenţa medicului dermatolog, care poate lucra în echipă cu endocrinologul şi ginecologul, dacă este cazul. Acneea se poate preveni în principal printr-o igienă corectă, prin evitarea scoaterii comedoanelor în mod empiric, prin utilizarea unor produse cosmetice adecvate vârstei şi reducerea expunerii la soare.