Afecţiune inflamatorie a faringelui, de obicei localizată – cazul faringitei -, alteori cuprinzând întreg faringele şi tonsilele – amigdalită, tonsilită. Agenţii provocatori sunt bacteriile sau virusurile, anginele aprând ca atare sau în cadrul tabloului clinic al unei gripe, unui guturai (tot virale).
O angină poate face parte din tabloul se semne ale unei boli infecţioase – difterie, scarlatină, rujeolă, rubeolă, monoucleoză infecţioasă. O mare atenţie trebuie acordată anginelor provocate de steptococ hemolitic A, deoarece semnalizează debutul unui reumatism articular acut, ce s epoate complica ulterior cu afectări renale sau cardiace.
Se tratează în funcţie de tabloul simptomatic şi agentul declanşator: antiinflamatorii, antibiotice, badijonări locale cu medicamente şi dezinfectante medicamente pentru reducerea temperaturii, analgezice. În caz de recidivă şi  dacă se observă o afectare a stării generale a organismului pe termen lung, se recomandă amigdalectomia.
Alte tipuri de angine, aşa numitele angine albe, sunt reprezentate de inflamaţia faringelui însoţită de depuneri purulente albicioase sau alb murdar. Este cazul anginei eritematopultacee, anginei herpetice sau a anginei pseudomembranoase (în contextul difteriei).
Mai rar, au fost semnalate anginele cu leziuni de tip ulceros: angina lui Duguel (în febra tifoidă), angina lui Vincent (prin exacerbarea activităţii a două microorganisme, care de altfel, există şi coexistă tot timpul în această regiune), angina lui Ludwig.