Boală din categoria celor cu transmitere sexuală, determinată de infestarea cu bacteria Neisseria Gonorrheae (cunsocută şi ca sculament, gonoree). Este una din cele mai vechi boli venerice cunoscute, transmiterea realizându-se prin intermediul  contactului cu secreţiile genitale şi saliva (raport sexual cel mai ades), precum şi la naştere, de la mamă la copil.
Manifestărle clinice pentru blenoragie (gonoree) sunt:
– La femeie – leucoree (secreţie albă, abundentă), inflaţie locală amucoasei vaginale şi vulvare, cistită datorită vecinătăţii cu orificiul urinar, inflamaţii lae ovarelor şi trompleor – cazue de sterilitate ulterioară;
– La bărbat – uretrită, cu scurgeri gălbui abundente, dureri şi senzaţie de arsură la micţiune, inflmaţia prostatei, cistită, orhiepididimită. În absenţa tratamentului, pe lângă contaminarea continua a partenerei (-lor), poate apărea o fibrozare şi îngustare a orificiului uretral, micţiune ci dificultate
– La copii – apare rar, cauza fiind folosirea unui prosop care a fost în contact cu o persoană contaminate (igienă precară în familie);
– La nou-născut – contaminare în momentul naşterii naturale, manifestarea fiind la nivelul ochilor (pentru care se şi practică profilaxia gonococică, prin administrarea de picături ocular imediat dupa naştere).
– Diagnosticul pentru blenoragie (gonoree) este cel de laborator, din secreţie, iar tratamentul este cu penicilină sau conform antibiogramei – dacă gonococul este rezistent la acest tip de antibiotic. Sunt trataţii ambii parteneri.