Sau Vitamină B12.
Vitamină hidrosolubilă care joacă un rol în maturarea globulelor roşii plecând de la celulele mamă şi în sinteza unor acizi graşi şi anumitor acizi.
Cianocobalamina sau Vitamina B12 se găseşte în toate produsele animale, îndeosebi în ficat, este relativ stabilă la căldură şi la aer, dar mai sensibilă la lumină şi la radiaţiile ultraviolete, precum şi la acizi şi baze. Absorbţia vitaminei B12 are loc în ultima parte a intestinului subţire si este posibilă decât în prezenţa unei glicoproteine secretate de stomac.
Carenta in vitamina B12 rezida din regim alimentar defectuoas (regim vegetarian), in cazul unei ablatii a intestinului subtire sau a stomacului , in cazul unei afectiuni ce influenteaza sinteza acesteia (boala lui Bienmer) sau rar in cazul unei infecţii cronice a intestinului subţire. Semne ale carenţei: oboseală generală, pierdere a apetitului, tulburări hematologice (anemie megaloblastică), neuropsihiatrice (senzaţie de arsură cutanată, nevrită optică, pierderi de memorie, labilitate a stării de spirit, depresie) şi mucoase (limbă depapilată).
Tratamentul se face prin injecţii intramusculare cu vitamina B12. Este utilizată, în doze mari ca analgezic. Injecţiile intravenoase cu unul dintre derivaţii ei, hidroxocobalamina, sunt practicate în caz de intoxicaţie cu cianură.