Inflamaţie a faringelui, acută sau cronică.
Faringita acută – inflamaţie acută a orofaringelui (partea medie a faringelui) cauzată de infecţii virale sau bacteriene (streptococul, stafilococul sau o bacterie din genul Haemophilus).
Se manifesta prin dureri locale accentuate la deglutiţie şi este însoţită de febră, oboseală si indispoziţie de intensitati variabile cat si de inflamatie a amigdalelor (daca n-au fost scoase).
Tratamentul consta in administrarea de antibiotice, analgezice şi colutorii.
Faringita cronică – inflamaţie persistentă a faringelui datorata de contactul cu poluanţii atmosferici, de rinita sau sinuzita cronică, reflux gastroesofagian (urcarea anormală a conţinutului gastric acid în esofag pâna la faringe), diabet, abuzul de tutun sau alcool, etc. Se manifesta prin dureri intermitente în gâtlej şi la deglutiţie, o uscăciune a faringelui si o roşeaţă faringeană.
Tratamentul faringitelor cronice este cel al cauzei (cand se cunoaste cauza), îngrijirile locale (aerosoli, colutorii etc) şi curele termale.