Tehnică transfuzională care permite prelevarea doar a plasmei de la un donator de sânge sau de la un bolnav.
La un donator – plasmafereza constă în prelevarea sângelui prin intermediul unui aparat care separă plasma, celelalte componente ale sangelui fiind reinjectate donatorului.  Plasma serveşte apoi la tratarea bolilor fie ca atare, fie prelucrata – fost tratată pentru scoaterea din componenţa ei a albuminei sau a factorilor coagulării.
La un bolnav – plasmafereza are drept scop un schimb plasmatic care permite micsorarea concentraţiei în sânge a elementelor toxice (proteine, lipide, anticorpi şi complexe imune circulante). Această tehnică este utilizată în trata­mentul unor boli neurologice (ex. miastenia), al cazurilor de hipervâscozitate sangvină sau al bolilor auto­imune (ex. lupus eritematos diseminat), precum şi în hipercolesterolemia familială.