Lichid fiziologic secretat în cavitatea bucală de către glandele salivare (parotide, submaxilare, sublinguală).
Principala sa funcţie este de a umezi mucoasele gurii (limba, obrajii, faringele), ajuta la crearea bolului alimentar (uşureaza masticaţia, deglutiţia) cat si vorbirea. Saliva mai are şi un rol antiseptic. Volumul secreţiei sale (0,7 până la 1 litru pe zi) şi concentraţia sa sunt reglate de activitatea nervilor simpatici şi parasimpatici.
Micşorarea fluxului de salivă conduce la senzaţia de gură uscată si poate fi cauzată de emoţii, de luarea de anumite medicamente (atropină) sau de unele boli (sindromul lui Gougerot-Sjdgren). Acest lucru poate fi ameliorat prin vaporizarea de lichide de substituţie. O producţie prea mare de salivă (hipersialoree) poate fi legată de o afecţiune dentară (carie, gingivită, ulcer bucal) sau de o boală neurologică (boala lui Parkinson, rabia).