Metodă terapeutică ce constă în lipirea între ele a celor două foiţe ale pleurei.
Este indicată în tratamentul unui pneumotorax si este realizată fie printr-o intervenţie chirurgicală clasică sau pleuroscopie (cu ajutorul unui tub dotat cu un sistem optic şi cu instrumente miniaturale introdus printr-o incizie).
Simfiza pleurală poate fi obţinută în 3 modalităţi: prin avivare (abrazarea cu un burete specia a ţesuturilor din jurul pleurei), prin pleurectomie (practicarea ablaţiei unei părţi din pleură) şi prin talcaj (introducerea de talc între foiţe). Simfiza pleurală este urmată întotdeauna de un drenaj al cavităţii pleurale pentru a-i evacua serozităţile.
Această tehnică permite să se evite reapariţia efuziunii şi diminuează mult gâfâiala bolnavului.