Examen care permite aprecierea funcţiei intestinale prin analizarea aerului expirat.
Testul respirator cel mai utilizat este testul hidrogenului care constă în măsurarea conţinutului în acest gaz a aerului expirat după ce pacientul a ingerat o cantitate determinată de zaharuri (xiloză, lactoză, glucoză etc.), pe care le con­sumă microorganismele intestinale. O concentraţie anormală de hidrogen evidenţiază fie o malabsorbţie a zahărului de către intestinul subţire, fie o infecţie digestivă. Even­tualele dezechilibre microbiene ale intestinului subţire antrenează o producţie crescută de hidrogen dizolvat în sânge şi exhalat prin plămâni.