Totalitate a tulburărilor psihice sau psihosomatice provocate accidental de un agent exterior subiectului.
Manifestările unui traumatism psihic depind de personalitatea subiectului şi de încărcătura emoţională a evenimentului în cauză (agresiune, catastrofă, jignire, stres prelungit etc.). Un traumatism psihic se traduce, în general, printr-o reacţie acută (repaus, criză de angoasă, stare de confuzie şi stupoare), care se poate prelungi prin tulburări de readaptare: nevroză traumatică (sau reacţională), apropiată de nevroza clasică, dar mai puţin structurată, sinistroză (subiectul amplifică prejudiciul suferit), sindrom subiectiv posttraumatic (oboseală, dureri, dureri de cap, leşinuri), coşmare, hipotensiune ortostatică (ameţeală la ridicare şi la poziţia în picioare), vertije, acufene (percepţie, în general eronată, a unei senzaţii sonore).
Tratamentul se bazează pe tehnici ca hipnoza sau narcoanaliza, pe relaxare şi pe luarea de sedative uşoare.