Cavitate a encefalului, umplută cu lichid cefalorahidian. Acestea sunt numerotate de la 1 la 4, dar primul şi al doilea sunt denumite mai curând ventricule laterale.
Fiecare ventricul lateral este scobit în profunzimea fiecăreia dintre cele două emisfere cerebrale.
Al treilea ventricul este situat pe linia mediană a ence­falului , în diencefal (partea centrală a creierului, între cele două emisfere). El comunică de fiecare parte cu un ventricul lateral.
Al patrulea ventricul se află sub al treilea ventricul, între creierul mic, în spate, şi trunchiului cerebral, în faţă. El comunică cu cel de al treilea ventricul printr-un canal subţire (apeductul lui Sylvius) şi cu spaţiile lichidiene situate la suprafaţa encefalului (sub meninge) prin trei orificii. Spre partea de jos, cel de al patrulea ventricul se prelungeşte prin canalul ependimar, în centrul măduvei spinării.
Lichidul cefalorahidian este secretat de plexurile coroide localizate în peretele ventriculelor. El se scurge de sus în jos, de la ventriculele laterale spre cel de al treilea, apoi spre al patrulea ventricul şi, în sfârşit în meninge, unde este resorbit şi eliminat.
Ventriculele cerebrale sunt explorate prin scaner şi imagerie prin rezonanţă magnetică.  Patologia lor este cea a lichidului cefalorahidian: hidrocefalie, hipertensiune intracraniană.